Groapa comună din reşedinţa fantomelor

Spirite liniştite la Nicşeni sub Căminul cultural

La Nicşeni primarul Gaidur a construit un cămin cultural cu care să rupă gura târgului. Început prin 2002, căminul a fost finalizat de curând. Când s-a săpat fundaţia viitorului cămin cultural, muncitorii au găsit o groapă comună. Oasele au fost mutate în curtea bisericii. Prin 1997 – 1998, în clădirea vechiului cămin cultural mulţi săteni spuneau că au văzut fantome. Oamenii îşi făceau cruce de fiecare dată când treceau prin acel loc. Mult timp nimeni nu ştia de ce tocmai acolo oamenii aveau vedenii cu stafii şi alte fenomene paranormale. Iată că, în 2002, enigma s-a elucidat. Suflete neliniştite, hoinăreau prin locul unde le-au fost înhumate trupurile, de-a valma. Pentru că satul are o vechime de vreo 300 de ani, nici bătrânii nu ştiu din ce perioadă poate fi acea groapă comună. Pe primarul actual nu l-a înspăimântat acest lucru. Ba chiar a vrut ca musai să împace şi sufletele rătăcite ale celor decedaţi dar şi ale celor în viaţă, însetate de cultură. Aşa că a decis să continue lucrările de construcţie a unui nou cămin cultural, modern, cu mansardă. „L-am început cu forţele noastre proprii. Lucrările costă cam mult, în jur de 5 miliarde de lei. Acum am ajuns la turnarea plăcii de sus. De la anul vom continua încet, dar sigur. O să prindem o sumă de… ca să aducem construcţia măcar la stadiul de acoperiş Pe urmă tencuielile şi ceea ce o să mai trebuiască le-om mai face şi noi. Va fi cam mare acest cămin dar la comună trebuie. Aici se vor face petreceri, nunţi şi adunări populare. Căminul vechi s-a dărâmat. Când am venit primar în 2000, am găsit un morman de moloz. Fundaţia actualei construcţii am săpat-o la doi metri. În timpul săpăturilor am dat de nişte schelete. Probabil a fost o groapă comună. Am dus oasele la biserică, preotul a făcut slujbele de rigoare şi a îngropat oasele în curtea bisericii. Fundaţia a fost făcută cu băieţii de la 416”, a declarat primarul comunei Nicşeni, Ioan Gaidur (PSD), aflat la al doilea mandat. Până acum, viitorul cămin cultural a înghiţit 1,8 miliarde lei. 50 de milioane s-au mai cheltuit pentru amenajarea „unui adăpost ALA, în caz de cutremur. S-au făcut nişte scări aproape de scenă. Adăpostul este prevăzut cu o gaură de evacuare. Aşa a fost proiectul”, a mai spus Gaidur. Se vorbeşte prin sat că primarul şi-a început mandatul cu chirpici. Făcea chirpici, îi vindea şi cumpăra BCA pentru cămin. (Marian MOROŞAN)

OZN la Flămânzi

Septembrie 1991. Vreo 16 oameni au vazut cum timp de 40 de minute, o elipsa luminoasa s-a invartit deasupra dealurilor din localitatea Flamanzi, judetul Botosani. "Daca imi povestea altul nu credeam", zice astazi sorbind din tigara unul dintre martori, profesorul de matematica Nicolae Bildea din satul Poiana, fosta comuna Flamanzi. In acea sambata seara, Nicolae se uita impreuna cu fiul lui Iulian la televizor la un serial. Sotia sa, Vochita, facea baie. Tocmai terminase si venise sa se uite la film, imbracata intr-un halat de casa. Nu a mai apucat sa mai urmareasca prea multe secvente din serial ca s-a luat curentul. Injurand printre dinti, Nicolae si fiul lui au iesit in gradina sa vada daca si vecinii au ramas fara curent.

SfARSITUL LUMII.

Afara picura. Iulian a vazut primul "sfarsitul lumii". "Era o lumina pala, care a crescut apoi in intensitate. Ne-am apropiat mai mult, am vazut ca era undeva aproape de pamant pendula intre dealurile Balcescu si Flamanzi. Mi s-a parut ca are diametrul de 20 de metri. Lumina circulara era formata dintr-o multitudine de lumini. Fasciculul de lumini pleca direct din sursa, ca din niste fante deschise. Acolo era ca ziua", povesteste profesorul. Acesta a alertat vecinii, dar inspaimantati oamenii s-au pitit dupa perdele. "Credeau ca a venit sfarsitul lumii. Chiar si soacra-mea a crezut asta. Abia am linistit-o", mustaceste Bildea. Numai vreo 14 curajosi s-au incumetat sa iasa pe ulita. "Singurul lucru palpabil in momentul in care fasciculul a trecut cam la 400 de metri de noi era o adiere de vant cauzat de viteza mare cu care se deplasa. Pleca spre dealul Balcescu, sonda putin si se intorcea. Cauta parca ceva".

FIINTE INTELIGENTE.

Profesorul spune ca in momentul in care lumina a ajuns deasupra unui cires, acesta parea inflorit. In dreptul pomului era o casa, dar lumina strapungea peretii ca si cand nu ar fi existat. "La un moment dat, a fost chiar deasupra noastra. Atunci mi-am dat seama ca era o elipsa cu diametrul de 40 de metri. Au pus lumina chiar pe noi si in secunda urmatoare au ridicat-o. Si-au dat seama ca ar putea sa ne faca rau. Atunci am realizat ca lumina era controlata sa nu dauneze. Era dirijata de fiinte mai inteligente decat noi. Sunt, ca se alimentau din reteaua noastra de energie electrica", sustine Nicolae Bildea. Sursa de lumina coborase pana la nivelul spalierilor din vie, de parca pierdusera ceva. Profesorul sustine ca vita-de-vie s-a lasat in jos de la adiere. Dupa aproape 40 de minute de pendulare, sursa de lumina a plecat cu viteza spre Ivascoaia, un iaz din apropiere de Flamanzi. In timpul survolului, "sigurantele de la priza au puscat de mai multe ori".

CAUTARI.

"In zona in care a aparut lumina, fusesera bazele rusilor, dar au fost acoperite de mult de livada. Ce s-a intamplat in seara aceea, pe mine m-a convins ca exista si alte civilizatii", zice Bildea. A doua zi, autoritatile pareau ca stiu de prezenta sferei luminoase. Armata a rascolit fiecare palma din zona prin care trecuse fasciculul de lumina, dar nu au gasit mare lucru. Totusi, nivelul radiatiilor din anumite portiuni era mai ridicat. Martorii au fost sfatuiti sa nu spuna ce s-a intamplat dar s-au convins singuri ca e mai bine sa isi tina gura: au fost luati in bascalie de toti cei care i-au auzit povestind. "Oricum, a fost un spectacol feeric! Nu cred ca te intalnesti de doua ori intr-o viata cu asa ceva". (Publicat în 2004, în "Jurnalul")